Republica Moldova s-a aliniat parțial obiectivului enunțat, urmărind scopul de a include Moldova în acest spațiu economic. Un obiectiv atât de ambițios necesită o finanțare pe măsură. Anume acest moment reprezintă una din îngrijorările centrale ale mediului de afaceri referitoare la inițiativa în cauză.
Pe lângă respectarea rigorilor privind raportarea și ajustarea proceselor operaționale în urma implementării legislației UE referitoare la aprovizionare, o astfel de tranziție necesită și investiții considerabile pentru conformarea la regulile ce țin de „tranziția verde”. Și multe companii pot să nu dispună de astfel de resurse. În acest caz, fie se va miza pe existența unor stimulente menite să asigure un cost mai redus al „tranziției”, fie se vor căuta resurse externe (linii de creditare sau granturi) naționale și internaționale.
În ce privește creditele acordate, EU Green Deal va conduce la direcționarea fluxurilor de capital către o economie sustenabilă din punct de vedere ecologic, inclusiv cu limitarea creditării activităților nocive. În ce privește stimulentele, acestea pot să îmbrace forma unor facilități fiscale (la importul unor sisteme inovative, pentru stimularea domeniilor cu impact major etc.), a unor subvenții/investiții nerambursabile (pentru stimularea schemelor de management a energiei, a pericolelor industriale etc., precum și compensarea parțială a pierderilor de la tranziție) sau garanții statale pentru creditele luate cu destinație de „înverzire”. Pentru moment, Republica Moldova nu are un plan de acțiune privind finanțarea creșterii durabile care să prevadă clar, pe termen mediu și lung, modul de implementare a acestor stimulente.
Indiferent dacă un astfel de plan există azi sau nu, autoritățile publice vor avea nevoie, în mod evident, de resurse financiare suplimentare pentru a acorda aceste stimulente. Prin urmare, pentru a acumula venituri suficiente în buget, urmează, inevitabil,să fie luate măsuri de ajustare a taxelor cu marcaje „verzi” existente ori să fie introduse unele mecanisme de taxare prin contrastimulare a nocivității în raport cu mediul înconjurător. În Uniunea Europeană, există o serie de taxe și contribuții, conectate direct sau indirect la tranziția „verde”, precum contribuțiile naționale bazate pe cantitatea de deșeuri de ambalaje din plastic nereciclate, generate de un stat membru (similar taxei ecologice autohtone), CBAM, ETS.
Există și alte taxe pe energie (cote minime de impozitare a surselor energetice, ce vor implica, în cazul nostru, necesitatea aplicării TVA și a accizelor la produsele energetice), taxe de transport (similare accizelor la autoturisme percepute în Moldova), taxe pentru exploatarea resurselor naturale etc. În acest exercițiu, este cel mai important să se asigure o tranziție bine calculată, consultată îndeaproape cu mediul de afaceri, cu un echilibru rațional dintre stimulente și noi măsuri impuse, transparente și previzibile.
Veronica SIREȚEANU, director adjunct AmCham Moldova, ex-ministru al Finanțelor
EU Green Deal va conduce la direcționarea fluxurilor de capital către o economie sustenabilă din punct de vedere ecologic, inclusiv cu limitarea creditării activităților nocive
